Program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport în rândul copiilor preşcolari şi al şcolarilor mici “Kalokagathia”
CUPRINS
I. ARGUMENT
I.1. Necesitatea elaborării unui program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport în rândul preşcolarilor şi al şcolarilor mici
Legea învățământului nr.84/1995, modificată și completată cu Legea 268/2003 stipulează ca ideal educațional al școlii românesti dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și creative.
Conform noilor date si concluzii ale cercetarilor specializati în pedagogie, psihologie,
antropologie etc., vârstele timpurii si educatia la nivelul acestor vârste sunt decisive pentru
formarea tânarului si performantele specialistului de mâine.
În contextul actual, când se acorda o importanta deosebita educatiei pentru toti, când
societatea românesca tinde spre a deveni o societate educationala, învatamântul preuniversitar românesc parcurge o perioada de revalorizare si de compatibilizare cu trepte similare din alte tări, îndeosebi din spaţiul european.
În spiritul documentelor programatice vizând învăţământul, în momentul de faţă
învăţământul obligatoriu trebuie să asigure copiilor/elevilor cunoştinţe, abilităţi şi atitudini în
următoarele opt domenii de competenţe-cheie, prin contribuţia specifică a fiecărei discipline
din planul de învăţământ:
• Comunicare în limba maternă;
• Comunicare în limbi străine;
• Matematică, ştiinţe şi tehnologii;
• Tehnologia informatică şi a comunicaţiilor (TIC);
• Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice;
• Cultura antreprenorială;
• Sensibilizarea la cultură;
• „A învăţa să înveţi”.
Aria curriculară educaţie fizică şi sport are contribuţii specifice la toate cele opt
domenii de competenţe-cheie şi într-o mai mare măsură la competenţele: „a învăţa să înveţi”,
„competenţe interpesonale, interculturale, sociale şi civice”, „sensibilitate la cultură”.
Însumarea contribuţiei specifice a disciplinei educaţie fizică şi sport la realizarea
domeniilor de competenţe-cheie specifice învăţământului obligatoriu din Europa şi, implicit,
din România conduce la redefinirea modelului disciplinei. Ea are, în sistemul de învăţământ,
menirea de a asigura „dezvoltarea aptitudinilor psiho-motrice şi formarea capacităţii
copiilor/elevilor de a acţiona asupra acestora în vederea menţinerii permanente a stării optime de sănătate, asigurării unei dezvoltări fizice armonioase şi manifestării unei capacităţi motrice favorabile inseţiei profesionale şi sociale prezente şi viitoare.”
Se impune, asadar, o stimulare corespunzătoare a posibilităţilor de dezvoltare fizică
armonioasă şi de manifestare ale copiilor cât mai de timpuriu (respectiv în perioada 3-6/7 ani
şi chiar în perioada şcolarităţii mici, 7-9 ani) şi nu numai în cadrul curriculumului obligatoriu,
pentru a se ajunge, în timp, la idealul armonic, caracterizat la atenieni prin formula „Kalos kai
agatos”, la omul vrednic, înzestrat cu toate calităţile fizice, sufleteşti şi morale ale bunului
cetăţean.
I.2. Considerente teoretice privind noţiunea „kalokagathia” şi
importanţa educaţiei fizice şi sportului în contextul dat de
numele programului
Într-o frumoasă pagină vorbind despre necesitatea educaţiei armonioase, Platon
asemuia omul cu conducătorul unui car la care sunt înhămaţi doi cai, dintre care unul este
înaripat, căutând să ia drumul cerului de unde a venit, iar celălalt e legat de pământul de unde se trage. Cu toate acestea, conducătorul carului trebuie să reuşească a îndulci aceste puteri în 3 dezacord, să stăpânească în mâna lui toate energiile contradictorii şi, în cele din urmă, să oblige caii să tragă fără zdruncinături până la sfârşitul vieţii.
Această imagine simbolică nu este altceva decât expresia idealului armonic, a
„kalokagathiei” (frumuseţe şi bunătate), noţiune deseori întrebuinţată de marii gânditori ai
Greciei clasice, expresie a perfecţiunii umane, a unei concepţii de înaltă etică individuală şi
socială, continuând în linie directă virtuţile eroilor homerici, o formă considerată ca
superioară, la care se ajungea printr-o educaţie îngrijită, aplicată tuturor componentelor fiinţei
umane.
O lume întreagă de pedagogi, medici, filosofi, literaţi au luptat şi scris pentru triumful
educaţiei fizice şi pentru realizarea idealului armonic. Aşadar, Kalokagathia este mai actuală
ca oricând şi merită să sădim în sufletele tinerei generaţii dorinţa de a o atinge.
II. DESCRIEREA PROGRAMULUI
II.1. Grupul ţintă: Copii prescolari cu vârste între 3 si 6/7 ani, elevi ai claselor I – a II-a, părinţii acestora si cadrele didactice din unitatile de învatamânt ale judetelor–pilot selectate.
II.2. Metodologie Programul poate cuprinde toate judetele. Fiecare judet, dupa ce va cunoaste obiectivele acestui program si tipurile de activitati care se vor derula în mod obligatoriu, va putea sa opteze pentru un parteneriat cu unul dintre județele-resursă, în perioada 1-10 octombrie 2005.
Selectia judetelor-resursă, s-a facut ținând cont de realizarile si experiențele pozitive
ale acestora în domeniul educaţiei fizice şi sportului. Au fost alese judetele: Arad, Braşov,
Constanţa, Covasna, Dolj, Hunedoara, Mehedinţi, Prahova, Suceava. Timiş, Vâlcea şi
municipiul Bucureşti.
Dupa încheierea parteneriatelor, județele-resursă vor elabora proiectele zonale și le
vor trimite, pâna la data de 30 ianuarie 2006, la M.Ed.C.-D.G.I.P. pentru validare.
Rezultatele evaluării proiectelor zonale vor fi comunicate pe data de 5 februarie
2006, în scris, tuturor participantilor.
II.3. Durata: 2006 – 2007
II.4. Resurse umane
• cadrele didactice;
• părintii copiilor;
• copii prescolari, cu vârste între 3-6/7 ani;
• elevi ai claselor I- a II-a;
• inspectorii scolari pentru învatamântul prescolar, primar şi pentru educaţie
fizică din judetele participante;
• reprezentanti ai autoritatilor locale sau alti parteneri locali care pot sprijini
derularea programului.
II.5 Coordonare
• La nivel național, coordonarea si monitorizarea vor fi asigurate de DGIP prin
directorul general și de inspectorii de specialitate pentru învățământul preşcolar,
primar şi educaţie fizică;
• La nivel județean, coordonarea va fi asigurată de către inspectorii școlari generali
printr-o comisie de implementare numită prin decizie, din care se recomandă să
facă parte inspectori de specialitate, metodiști și directori de unități preșcolare și
școlare care au în subordine grupe de preșcolari, reprezentanți ai autorităților
locale.
II.6 Scop Extinderea experienţelor pozitive din domeniul stimulării interesului
pentru educaţie fizică şi sport la nivel naţional si derularea unor acţiuni, în unităţi-pilot, care
să vizeze prevenirea unor atitudini şi comportamente dăunătoare sănătăţii.
II.7 Obiectivele specifice
a) privind copiii preșcolari/elevii:
- Stimularea preşcolarilor şi a şcolarilor mici pentru a desfăşura activităţi de
mişcare şi sporturi pe măsura propriilor posibilităţi fizice; - Însuşirea unor norme de comportament care încurajează o relaţionare socială
pozitivă, care promovează strategii pozitive de depăşire a conflictelor şi care
dezvoltă respectul de sine; - Dezvoltarea armonioasă a copiilor preşcolari şi a şcolarilor mici; stimularea
imaginaţiei şi a creativităţii; - Încurajarea preşcolarilor şi a şcolarilor mici pentru a exprima opinii şi stări
sufleteşti proprii prin mişcare şi pentru motivarea lor.
b) privind cadrele didactice : - Proiectarea şi desfăşurarea unor activităţi sau servicii de stimulare a interesului
pentru educaţie fizică şi sport; - Parcurgerea modulului de formare prevăzut în program, în vederea asigurării
prevenirii unei ţinute defectuoase sau a corectării unor deficienţe fizice minore la
preşcolari şi şcolarii mici – conceperea şi implementarea planurilor individuale
de lucru cu copiii selectaţi în program; - Planificarea şi implementarea unui curriculum adaptat şi adecvat cerinţelor
programului şi a unor practici de instruire bazate pe cunoaşterea individuală a
copiilor şi pe cunoaşterea nevoilor şi valorilor comunităţilor din care provin
copiii; - Adaptarea strategiilor şi a mediului pentru a răspunde nevoilor de mişcare ale
tuturor copiilor; - Respectarea alegerilor şi a scopurilor pe care le au părinţii faţă de copiii lor şi
întreţinerea unei comunicări eficiente cu părinţii, cu referire la curriculum (în
special la cel care priveşte activităţile de educaţie fizică şi sport) şi la evoluţia
copiilor.
c) privind părinții și alți factori educaționali din comunitate:
– Conştientizarea părinţilor şi a altor factori educaţionali din cadrul comunităţii cu
privire la rolul lor în formarea şi dezvoltarea propriilor copii „frumoşi şi buni”;
– Creşterea implicării părinţilor şi altor factori educaţionali din cadrul comunităţii
în activitatea şcolii şi în crearea unui mediu sigur şi sănătos pentru toţi;
– Implicarea autorităţilor locale şi a altor factori ai comunităţii în rezolvarea
problemelor administrativ-financiare care vor apărea pe parcursul derulării
acestui program.
III. ACTIVITĂŢI LA NIVELUL JUDEŢELOR-PILOT ŞI PLANIFICAREA ACESTORA
Tipurile de activităţi care se vor derula, la nivel naţional, în judeţele-pilot vor fi:
• Dotarea corespunzătoare a sălilor de sport sau a parcurilor de joacă, în vederea
utilizării lor în cadrul acestui program atât de către preşcolari, cât şi de elevii
claselor I – a II-a (cel puţin un model pe judeţ şi cel puţin trei în cadrul unui
proiect zonal) – mai 2007;
• Realizarea unor acţiuni de promovare a sportului în unităţile de învăţământ (şcoli
şi grădiniţe) şi în comunitate: concursuri sportive la nivel local, judeţean şi
naţional; programe de înviorare; jocuri de mişcare pentru elevii claselor I şi a II-a,
în pauze, desfăşurate cu sprijinul unor voluntari din comunitate etc. – pe toată
perioada derulării programului;
• Parcurgerea unui modul de formare a cadrelor didactice în domeniul prevenirii
apariţiei unei ţinute defectuoase sau pentru remedierea unor deficienţe fizice
minore, cu sprijinul Caselor Corpului Didactic (suportul de curs este elaborat de
judeţul Hunedoara) – februarie – mai 2006;
• Realizarea unor schimburi de experienţă între judeţe, pe toată perioada derulării
proiectului – în perioada 1 mai 2006 – 31 august 2007;
• Realizarea unui site în care să fie prezentate derularea programului şi rezultatele
acestuia – iulie 2007;
• Elaborarea şi editarea unor materiale de sprijin pentru copii, cadre didactice si
comunitate – până La data de 31 august 2007 .
Tipurile de servicii şi activităţi care se vor desfăşura în judeţele participante:
• Cameră de joacă şi mişcare pentru copiii din comunitate;
• Grădiniţa cu program suplimentar sportiv;
• Conceperea, construirea si utilizarea unor terenuri de joacă ecologice sau a unor
terenuri de sport ecologice;
• Club pentru activităţi sportiv-recreative;
• „5 minute de mişcare” (5 minute/zi cu mişcări de înviorare într-un cadru
organizat);
• Activităţi de euritmie;
• Activităţi practice şi de investigaţie, studii de caz pe teme ca: „Să ne hrănim
sănătos”, „Cum ne îngrijim corpul?”, „Armonie şi mişcare”, „Cum respirăm
corect?” etc.;
• „Sport seeking” şi „Sport coaching” (cursuri pentru părinţi/bunici/voluntari din
comunitate, în vederea dobândirii unor abilităţi de a-i determina pe copiii
preşcolari şi pe şcolarii mici să îndrăgească sportul, mişcarea fizică şi să îşi aleagă
cea mai potrivită formă de mişcare fizică sau cel mai potrivit sport pentru a-l
practica de-a lungul vieţii);
• Desfăşurarea unor activităţi şi concursuri sportive comune (copiii preşcolari cu
elevii claselor I-II).
Acestea sunt câteva idei, care vor sprijini echipa de coordonatori locali în elaborarea
propriilor proiecte şi în derularea acestora.
IV. MONITORIZARE, RAPORTARE, EVALUARE
Judeţele-resursă vor trimite, la o lună după începerea activităţilor în proiectele zonale,
un raport iniţial către MEdC-DGIP, în care vor menţiona modul în care au debutat proiectele
şi activităţile care urmează a se desfăşura în primele şase luni, cu precizarea
instituţiilor/partenerilor implicaţi. Activităţile din cadrul proiectelor vor avea un tipizat
specific pentru raportare, care va fi completat de coordonatorul/coordonatorii de proiect care
participă la acestea.
După 6 luni, judeţele implicate în program vor transmite judeţului-resursă un raport
intermediar privind stadiul derulării proiectului pe plan local, cu activităţile derulate şi cu
cele care urmează a se derula până la sfârşit. Pe baza acestora, judeţele-resursă vor înainta
rapoartele intermediare către MEdC-DGIP.
De asemenea, în cadrul schimburilor de experienţă organizate pe parcursul anului
şcolar, se vor aplica chestionare şi se vor realiza focus-grupuri cu copiii, părinţii, cadrele
didactice şi persoanele implicate, în vederea culegerii de date relevante despre stadiul
proiectelor şi despre percepţia pe care o au aceştia faţă de schimbările aduse în viaţa personală
şi în cea a comunităţii, ca urmare a derulării programului.
Evaluarea finală a programului se va face atât pe baza rapoartelor finale primite de la
judele-resursă pâna la data de 15 decembrie 2007, cât şi printr-o conferinţă naţională,
organizată de MEdC-DGIP, pentru prezentarea şi analiza rezultatelor obţinute. Conferinţa va
oferi ministerului posibilitatea de a gândi paşii următori pentru susţinerea, dezvoltarea şi
extinderea programului în cât mai multe unităţi de învăţământ.